Interfaţa de floppy disk - Versiunea 0 (originală)
Aceasta e versiunea inițială a interfeței pe care am construit-o în anii '90. Singurul ei inconvenient este că dispunerea semnalelor la conectorul cablului de date spre unitate este complet aiurea. Pentru a o folosi cu unitățile de disc de 5.25" sau 3.5" am recablat pur și simplu toate semnalele la pinii conectorului de cablu și apoi am confecționat un cablu nestandard pentru unitățile 0, 2 și 3.
Scheme - v.0
NOTĂ:
Versiunea originală a interfeţei de floppy disk foloseşte semnale separate de SELECT, MOTOR ON (HEAD LOAD) şi READY pentru 4 unităţi de disk.
Dispunerea semnalelor la pinii conectorului spre unitatea de disc este neconformă cu standardele folosite de fabricanţii de unităţi floppy. Ca urmare, în calculatoarele construite de mine a trebuit să recablez semnalele date de interfaţa floppy la pinii conectorului de unitate de disc (de pe interfaţă) pentru a putea folosi unitatea.
Apoi am confecţionat un cablu modificat, cu 3 conectori pentru unităţi floppy de 5 1/4", la care unele din firele de masă au fost decuplate de la masă prin extragerea pinilor din conectorii (de pe cablu) pentru unităţi şi folosite pentru transmiterea semnalelor separate de SELECT, MOTOR ON (HEAD LOAD) şi READY la unităţi.
Cablajul imprimat - v.0
Cîteva imagini una din cele 2 interfeţe floppy construite de mine în anii '90:
Pe faţa de sus, (cu piese) se observă 4 fire albe legate la unii din pinii conectorului de unitate floppy. Toţi pinii de pe această faţă ai conectorului ar trebui legaţi teoretic la masă, dar aceşti patru pini au fost deturnaţi de la scopul iniţial şi folosiţi pentru transmiterea semnalelor SELECT şi MOTOR ON pentru două unitaţi în plus faţă de prima, deci la cablul de unitate floppy folosit aici puteam lega 3 unităţi diferite simultan. Pinii conectorilor de unitate de pe cablu erau scoşi din conector pentru aceste linii de masă în aşa fel încît aceste semnale suplimentare să nu fie scurtcircuitate la masă. Primul conector de pe cablu avea toţi cei 4 pini scoşi, al doilea conector avea doar 2 pini scoşi iar ultimul conector (al treilea) nu avea nici un pin scos. Între cei trei conectori (deci în două intervale) firele cablului erau tăiate şi lipite la cîte un fir vecin care ducea la pinul corespunzător semnalului transmis de la conectorul unităţii următoare.
Cele două fire (unul alb şi unul albastru) vizibile în imaginea următoare (tot faţa de sus, cu piese) la conectorul dinspre placa de bază nu constituie vreo modificare, ci pur şi simplu am refăcut nişte trasee de pe cablaj care se exfoliaseră.
În imaginea următoare, cu faţa opusă pieselor, lîngă conectorul dinspre placa de bază se observă un condensator electrolitic cu tantal folosit pentru filtrarea alimentării interfeţei, iar lîngă el se vede capătul unui fir albastru ieşind printr-o gaură, care este acelaşi fir albastru pomenit mai sus (pe faţa cealaltă) folosit la refacerea unui traseu exfoliat. Celălalt fir (alb) se vede ieşind de după conector, imediat la dreapta condensatorului. Mai departe, la dreapta, se vede un fir alb care face legătura între două puncte pe la mijlocul plăcii, este doar un fir care reface un traseu de pe cablaj pe care l-am secţionat pentru a face nişte teste (traseul dintre U04/9 şi U03/3, NRDY). Lîngă acest fir se mai observă un cablu bifilar lipit între U04/12 (semnalul NRDY2 dinspre unitatea floppy C:) şi un pin al conectorului dinspre cablul de unităti. Cablul este tăiat (după cum se vede cel mai bine în ultima imagine). L-am tăiat atunci cînd am inceput să studiez plăcile pentru proiectul de faţă. La capătul tăiat avea un comutator simplu închis/deschis. Cu el conectam şi deconectam semnalul READY pentru unitatea C:. Explic toate aceste lucruri pentru a clarifica ceva: interfaţa floppy cu care a funcţionat CoBra construită de mine nu a avut practic nici o modificare faţă de schema de principiu din manualul original. Schema originală este perfect funcţională şi nu are nevoie de nici o schimbare, cu excepţia dispunerii semnalelor la conectorul cablului de unităţi, care este complet nestandard.
Ceea ce vedeţi mai jos este o placă de interfaţă floppy (nefolosită) pentru CoBra pe care pînă nu demult (adică pînă prin 2010) am considerat-o valabilă, funcţională, corect proiectată. Am cumpărat-o (deci cheltuind ceva bani pe ea, evident!) după ce am construit cele două calculatoare CoBra pe care le am (adică prin 1992-1994), în ideea că poate voi mai asambla vreodată încă o interfaţă. N-am mai apucat niciodată să fac asta - din fericire. De ce zic "din fericire"? Pentru că atunci cînd am început lucrul la proiectul "CoBra Back to Life" (în 2009), pentru a-mi fi mai uşor să desenez cablajul în PCB am folosit imaginea scanată a acestei plăci "originale" nefolosite de interfaţă floppy (pentru placa de bază am folosit imaginile alb-negru provenite de la Roelof Koning, dar Roelof nu a avut imagini alb-negru şi pentru interfaţa floppy). Şi după ce am terminat de desenat folosind ca model placa asta nefolosită am avut surpriza să constat că de fapt are o grămadă de greşeli şi că mai înainte de orice VCC şi GND sînt scurtcircuitate !!! Deci dacă aş fi făcut greşeala să pun piese pe placa asta aş fi plîns pe urmă după piese. Nu văd ce altă explicaţie să fie pentru fenomenul ăsta de placă, alta decît că idioţii care au fabricat placa au fabricat-o cu greşeli fatale în mod intenţionat. Chiar şi Vasile Prodan îi suspectează de mîrşăvii, aşa că e foarte probabil să fie adevărat.
Faţa de sus (cu piese):
Faţa de jos (opusă pieselor):
Comparînd această faţă cu imaginile dinainte (ale interfeţei funcţionale asamblate) se poate vedea că la marginea stîngă este o diferenţă (în imaginea de mai jos există un traseu scurt şi lat, vertical, care scurtcircuitează VCC cu GND).
