Istoria proiectului CoBra



Materialul de mai jos este preluat (cu mici modificări şi adăugiri) de pe secţiunea românească a Wikipedia

CoBra

From Wikipedia
images_wikipedia/images/SiglaCoBra.png
images_wikipedia/images/CalculatorulCobra.jpg
CoBra
Producător I.T.C.I. Braşov
Tip Microcalculator personal/profesional
An lansare 1986
Scos din fabricaţie 1990
Procesor Z80
Variante CoBra cu carcasă neagră
CoBra cu carcasă albă
Frecvenţă Procesor 3,5 MHz
Memorie ROM 16 + 4 kB – 32 + 2 kB
Memorie RAM 64 kB – 80 kB
Memorie Video 8 kB
Tastatură alfanumerică, 58/59 de taste dispuse „QWERTY”
Mod text 24×32
Mod grafic 256×192
Culori 16
Sunet difuzor incorporat
Porturi I/O 1 serial, 1 paralel
Periferice Unitate de dischete 8" sau 5¼"
Casetofon
Televizor/monitor alb-negru/color
Imprimantă
Joystick
Dispozitive medicale
Dispozitive industriale
Sistem de Operare BASIC, OPUS sau CP/M
Software Z Spectrum, Forth, C, Fortran, dBase II, Word Star
Dimensiuni (L×l×g) 35,5×27×5,5 cm
Greutate 1,5 kg kg
Preţ 27.000 lei – 35.000 lei

CoBra este primul şi, până acum, singurul calculator românesc produs la Braşov. Prototipul calculatorului a fost gata după un an de cercetări, în 1986.

Colectivul care l-a realizat era format din şapte cercetători, coordonaţi de prof. dr. Toacşe Gheorghe. Astfel, la partea de hardware au lucrat ing. Vasile Prodan, ing. Wagner Bernd Hansgeorg şi ing. Mircea Ungur iar la cea de software, mat. Marcel Arefta, mat. Mircea Pop, ing. Sorin Finichiu şi ing. Sorin Cismaş. De asemenea, arh. Alexandru Antal s-a ocupat cu partea de design, el realizînd printre altele posterul promoţional prezentat mai jos pe această pagină.

Echipa CoBra


Oameni și talente

Detaliile prezentate în continuare mi-au fost furnizate de către d-l ing. Vasile Prodan, care a avut amabilitatea şi răbdarea să poarte cîteva dialoguri cu mine pe tema proiectului CoBra.

Înainte de orice, trebuie menţionat că proiectul CoBra este în întregime o realizare comună a echipei enumerate mai sus, toţi trebuind să colaboreze unii cu alţii pentru a-şi îndeplini propriile sarcini încredinţate. Scopul detaliilor care urmează este numai de a prezenta unele aspecte inedite şi pînă acum necunoscute despre evoluţia acestui proiect.

"Echipa asta a fost formată de la început? Sau ați început proiectul de unul singur?" am întrebat eu.

"Eu am rezolvat problemele din punctul de vedere scheme electronice. Cu tema proiectului și codul Spectrum s-a ocupat Wagner Bernd. El avea o carte cu ROM-ul, cred că asta:

sau ceva foarte asemănător. A facut-o sursă, a tradus comentariile sau chiar a adăugat comentarii. L-a reasamblat și a obținut codul de 16K. Au fost multe greșeli în carte pe care le-a corectat. O muncă titanică pentru că sursele comentate sînt foarte mari. Dupa ce am înțeles ce vrea sistemul de operare și ce vrea TV-ul să obții ca imagine, am făcut schemele."


"Deci echipa asta a existat de la bun început, nu ați venit mai întîi dv. cu proiectul ?"

"Nu. Am avut doar "Sinclair ROM Handbook" sau cam așa ceva. Era în germană. Berry a tradus-o și a făcut-o sursă. Primul Spectrum l-am văzut după vreo doi ani."

"A existat și o linie de producție, la SPIACT Brașov. Era un atelier al CFR unde se produceau și reparau echipamentele lor electronice. Am făcut școală cu ei și au produs peste 150 de calculatoare. Cablajele erau cumpărate. Știu că prin mîna mea au trecut vreo 300 de sisteme. E posibil ca ei să mai fi făcut și fără ajutorul meu dar nu am cum ști cîte. Cîteva luni am lucrat cu ei. Erau un fel de proceduri de pornire. Trebuiau identificate scurturile pe PCB și întreruperile de via. Unele au fost făcute chiar în Filiala ITCI. Aveam trei oameni care lucrau la montaj. Punerea în funcțiune, dacă nu porneau din prima, venea la mine. Porneau foarte puține, dar erau. Nu pot fi 100% sigur, dar parcă a fost o comandă inițială de 300 de buc., făcute la ei (SPIACT). Noi (ITCI) am mai făcut vreo 50, oficial, vîndute."

Pagina de wikipedia de pe care am preluat informaţiile despre CoBra mai menţionează un nume, care nu apare pe manualul hardware oficial. Este vorba despre Adrian Maxim. El nu a luat parte la dezvoltarea calculatorului CoBra propriu-zis, ci s-a ocupat cu dezvoltarea de proiecte pentru clienţii ITCI, proiecte bazate pe utilizarea calculatorului CoBra în diverse aplicaţii particulare şi care includeau eventual hardware suplimentar şi cîte o parte de software, programe adaptate pentru nevoile specifice ale aplicaţiei respective. Practic el rezolva partea importantă a găsirii clienţilor filialei Braşov a ITCI.

"Pe pagina de wikipedia apare un nume care nu apare în manual: Adrian Maxim."

"La ITCI vindeam proiecte cu CoBra, aplicaţii software sau hardware. Beneficiarii veneau cu cîte o temă, noi o rezolvam cu calculator plus ceva, ce trebuia, software sau hardware. Filiala a trăit ani buni din proiecte de tipul ăsta. Am avut şi un stand de testare rulmenţi la turaţii foarte mari, cu senzori de temperatură pe toate părţile, turaţii. Din păcate nu a fost finalizat. Proiectul fusese solicitat de un client, Rulmentul Braşov. Standul propriu-zis era făcut de ei, o chestie mare cu hidraulică, ocupa o încăpere intreagă, dar nu aveau cu ce monitoriza parametrii. Au mai fost sisteme de prelucrare administrare fişiere pentru maşini-unelte cu bandă perforată. Adrian Maxim a venit mai tîrziu şi a lucrat doar la proiecte cu CoBra. Interfeţele pentru cititorul perforatorul de bandă perforată au fost făcute de el. Maxim nu a lucrat la hardware nici nu a fost la Moscova. E politician acum, avea talent de atunci. El aducea proiecte, o chestie foarte importantă. ITCI nu vindea CoBra, vindea Sistem de ... cu microcalculator personal. Mult mai scump că avea hard şi soft dedicat. A lucrat la proiecte cu Cobra, dar nu la CoBra."

Cablajul imprimat pentru CoBra a fost proiectat de ing. Sorin Finichiu, care s-a mai ocupat şi de o parte software, anume un interpretor FORTH.

"Sorin Finichiu avea nevasta în Bucuresti şi a fost "detaşat" la ITCI Buc pe timp îndelungat. Acolo a proiectat PCB-ul, pe un sistem PDP11, Coral sau Independent 100, cu terminal DAF2020, cu un program scris de ITCI numit PIX, scris în FORTRAN. Programul era chiar şi de vînzare."

Cîteva aspecte legate de activitatea lui Mircea Ungur:

"Ungur Mircea, D-zeu să-l ierte că a murit, s-a ocupat de sursă şi tastatură. El a facut tasta aia şmecheră cu condensator, tasta compusă... erau mai multe din două dar una e din trei. Si sursa cu şmecheria aia de diodă pe masă, tot a lui. Obţinea un minus 0.7 V pentru ordinea tensiunilor pentru RAM-ul cu trei tensiuni. Dacă nu apărea prima dată -5V se ardeau memoriile, era coşmar. Trebuia să şi dispară ultima, adică nu aveai voie să alimentezi nimic fără tensiunea de substrat. Dacă se mişca mufa DIN. adio RAM. Ulterior au apărut memoriile cu o tensiune şi nu a mai contat."

"Și Sorin Cismaș?"

"Un tip extraordinar. A ajuns foarte mare, în Silicon Valley. El a scris codul pentru scroll lateral la siglă. Practic el a facut sigla umblătoare. Pornind de la schema mea, a făcut o altă schemă, un fel de CoBra 2. S-a produs în citeva exemplare dar nu a fost vîndută."


Am reușit chiar să iau legătura și cu Sorin Cismaș, în prezent directorul executiv al unei firme din California (oVICs) cu activitate în domeniul procesării video digitale, precum și fondator al altor două firme. Din ce am aflat de la dînsul, această "CoBra 2" a fost o versiune îmbunătățită a calculatorului CoBra inițial, care folosea un număr de circuite TTL foarte redus, practic eliminînd cam 15 circuite integrate din designul inițial al CoBra. Ca dimensiune era practic de aceeași mărime cu tastatura propriu-zisă a CoBra standard, adică aproximativ jumătate din mărimea carcasei construită în fabrică. Din păcate schema acestui calculator este în prezent pierdută, dar d-l Cismaș mi-a trimis această fotografie de înaltă rezoluție a unuia din exemplarele construite, într-o carcasă de HC85:

CoBra 2 - AKA Turbo Spectrum, proiectată de Sorin Cismaş


De asemenea, d-l Cismaș mi-a mai relatat și urmatoarele aspecte inedite despre acest prototip:

"La CoBra 2.0, pe care eu o numeam Turbo Spectrum, în loc de logo-ul de CoBra erau două rînduri, "Turbo" și "Spectrum", și Turbo făcea scroll de două ori mai repede. Un detaliu de care eram mîndru era faptul că bancul de 64 Kbytes care era folosit ca memorie video și de sistem nu avea nici o stare de așteptare, iar întreruperea de VSync era programabilă.

În stînga sus este data (16 aprilie 1988) cînd am terminat de proiectat cablajul cu programul Pix, rulînd pe Independent cu 256K memorie folosind un terminal DAF2050 sau așa ceva. Ca să mă laud puțin, schema de pe hîrtie am pus-o direct în Pix fără să fie încercată pe Augat. Au fost 12 cablaje făcute pe shestache pe contractul cu Institutul Cartofului pentru IT-88, sistemul de achiziție de imagine cu 5 Z80 pe care am dezvoltat software cu Ilie și Răzvan și care a fost folosit și de doctorul Dan Waniek pentru studierea irisului. Nici Tutzi, care a cumpărat acces la Fabrica de Calculatoare cu niște saci de cartofi nu a știut de el. A aflat cînd a luat cablajele pentru IT-88 și mi le-a adus să construiesc sistemul.

Primul computer l-am făcut pentru mine. L-am convins pe Gunther să-mi dea o tastatură de CoBra, una din aia serioasă cu taste inscripționate. Cablajul era exact de dimensiunea tastaturii și formau un sandwich cu 6 distanțiere, cele din spate mai înalte pentru conectoare, iar cele din față mai joase pentru ergonomie. Sursa era externă. Cînd am plecat l-am lăsat unui fost prieten, care l-a aruncat după cîțiva ani cînd s-a plictisit de el. Fotografia este a ultimului exemplar făcut mi se pare de Mircea Ungur care a pus cablajul și sursa într-o cutie de HC-85."



"Acum, la partea de software, e corect ce am eu pe site? Marcel Arefta, Sorin Finichiu, Mircea Pop si Sorin Cismaș ?"

"Da. Oarecum ponderat. Arefta a făcut partea de CP/M. Cu el am stat aproape o noapte întreagă să introducem de mînă primul DOS. Toate rutinele de disc din BIOS sînt scrise de el. Cele de ecran și de imprimantă sînt scrise de Mircea Pop, inclusiv pentru 80 chars."

"Foarte deșteaptă modificarea asta de 80 caractere."

"Asta ne-a trebuit chiar nouă, că foloseam sistemele pentru editare de text. Celălalt făcea scroll lateral."

"Mai e o chestie deșteaptă la CP/M-ul cu 80 de caractere, am descoperit-o acum cînd l-am dezasamblat. Păstreaza o copie a CCP în spațiile libere din jumătatea superioară a celei de-a doua pagini VRAM. Și nu mai freacă discul la ieșirea din programe tranzitorii..."

"Arefta style..."


În continuare un articol interesant cu detalii și relatări din vremurile de mult apuse, despre „CoBra și altele”, pe care l-am primit relativ recent (martie 2016) prin intermediul d-lui Sorin Cismaș.

Articolul este scris de către d-l Prof. Gheorghe Toacșe, după părerea mea un om foarte important în peisajul IT din România acelor ani, și prezintă lucruri inedite și pînă acum nu prea publicate despre oameni care și-au adus contribuția la succesul proiectului CoBra și despre utilizarea practică a calculatorului CoBra în industria românească de atunci.

Am primit acest articol în format PDF, și ca atare îl prezint și eu aici exact cum l-am primit. Mulțumiri d-lui Toacșe pentru timpul și efortul depuse la scrierea acestui petic de istorie CoBra.

It appears you don't have a PDF plugin for this browser. No problem... you can click here to download the PDF file.




Prototipul calculatorului
Carcasa prototipului din 1986 diferă de cea a modelului de serie, avînd o altă formă, altă siglă, alte dimensiuni şi o tastatură sensibilă la atingere (touch screen). Modelul de serie a fost scos începînd cu 1988. Carcasa acestuia din urmă a fost realizată în colaborare cu mai multe fabrici din ţară (Metrom Braşov - matriţa, IUS Braşov - turnarea, şi Electromureş - tastele), placa de bază a fost fabricată la I.C.E. Felix Bucureşti, în timp ce componentele erau importate prin IPRS Bucureşti. Toate acestea erau asamblate la atelierele SPIACT ale CFR-ului. În mod oficial au fost produse circa 1.000 unităţi, care au fost folosite la procese tehnologice (cuptoare, maşini-unelte şi roboţi), în contabilitate, gestiune de marfă, sisteme de supraveghere cu cameră video, divertisment etc. Producţia a fost oprită în 1990.

Conţinut

Vasile Prodan

A fîcut parte din echipa CHIP din anul 2000, după ce trecuse printr-un centru de calcul al anilor 80' ca inginer electronist şi după un an, cercetător ştiinţific la Institutul de Tehnică de Calcul şi Informatică – Filiala Braşov. Aici a participat la programul de cercetare CoBra care a pus Braşovul pe harta producătorilor de calculatoare personale ale vremii. Despre acest proiect, Vasile Prodan îşi aminteşte:

Au existat două variante de cablaj. Din prima variantă s-au produs doar trei cablaje, sunt modificări majore în zona conectorilor şi amplasarea interfeţei de floppy (au fost produse la FEA). A doua variantă s-a păstrat în timp, micile modificări fiind făcute cu ştrapuri şi o mică plăcuţă cu un cip pentru versiunea de 80KB. Calculatorul s-a livrat cu manuale, hardware, software CP/M, şi Basic Sinclar. Cred că mai am un manual de hardware cu schemele corecte. Pentru cablajul imprimat, filmele şi banda de găurire au rămas la FCE, eu aveam doar un format A4 pe care erau imprimate traseele cu culori diferite pentru feţe. Foloseam des acest model al cablajului real pentru localizarea mai comodă a eventualelor scurtcircuite între trasee (erau foarte multe, tehnologia de la FCE fiind foarte proastă sau le făceau proaste intenţionat noi fiind competitorul lor cel mai puternic). Practic producţia s-a oprit cînd fabrica de calculatoare cerea pentru un cablaj mai mult decît preţul cu care vindeau ei HC-urile lor. Pe vremea aceea nu am găsit alt furnizor de cablaje competitiv. Pentru acum, nu ştiu în ce măsură se mai găsesc componentele necesare şi cine ar avea răbdarea să mai producă aşa ceva. Aşa ca istorie, proiectul este interesant. Personal am pus la dispoziţia oricui a vrut informaţiile necesare sau chiar calculatoare montate. Aşa se explică de ce a fost preluat şi produs pe o piaţă paralelă a pasionaţilor, mai ales în Regie.

Descriere

Sistemul complet

Calculatorul CoBra este capabil să execute cele mai diverse sarcini, precum: dimensionarea şi desenarea în culori a structurilor mecanice, rezolvarea problemelor matematice şi ştiinţifice care sînt algoritmizate, proiectarea şi testarea circuitelor electrice şi electronice complicate, comandarea economică şi la momentul oportun a proceselor de producţie, operarea braţelor robotice, determinarea cu precizie a stării de dezvoltare a unei culturi etc. Poate opera cu aplicaţii de gestiune şi contabilitate, poate diagnostica anumite afecţiuni, interpretează cu succes tomograme, electrocardiograme şi encefalograme, poate fi utilizat ca maşină de scris. În CP/M se poate lucra în limbajele: FORTRAN, FORTH, C, BASIC, PROLOG, PASCAL şi pot fi accesate aplicaţii pentru grafică, poştă electronică, editare de texte etc.

CoBra lucrează în principal în două moduri: CoBra BASIC (configuraţia automată) şi CoBra CP/M (care era încărcat de pe dischetă). Din acest motiv, CoBra a fost promovată sub sloganul „Două computere într-unul singur”. Opţiunea pentru un sistem sau altul este făcută la pornirea calculatorului. Astfel, dacă nu este conectată o unitate de disc flexibil, calculatorul intră automat în modul BASIC, altfel utilizatorul trebuie să apese B, W, D sau C, corespunzătoare fiecărui sistem posibil (BASIC, OPUS, CP/M de pe dischetă, respectiv alt sistem de pe dischetă).

Sistemul complet al calculatorului include în plus sursa de alimentare, un televizor sau monitor color, unul sau două casetofoane, o unitate de dischete la care se mai poate conecta încă una, o imprimantă şi unul sau două joystick-uri. În interiorul carcasei calculatorului se află trei module: placa de unitate centrală, placa pentru interfaţa cu unitatea de disc flexibil, şi tastatura. Toate aceste componente vor fi detaliate în ceea ce urmează.

Unitatea centrală

Microprocesorul folosit de acest calculator este Z80 (pe 8 biţi, deci), cu frecvenţa de lucru de 3,5 MHz.

Memoria ROM (cip 92716, mai târziu 27128, 27256 sau 27512) are de la 16 + 4 kB la 32 + 2 kB, iar cea RAM (cip 4116, mai apoi 4516 şi în final 4164) este de 64 kB (sau chiar 80 kB, mai rar). Utilizatorul are la dispoziţie în permanenţă 40 sau 48 dintre aceştia (în funcţie de sistemul de operare folosit), ceea ce ar echivala cam cu 25, respectiv 35 de pagini de carte normală.

Cele 9 cipuri de EPROM erau împărţite astfel: unul pentru codul de iniţializare a sistemului, iar celelalte opt pentru BASIC. Cei care se pricepeau, puteau inscripţiona cipuri tip 27512 cu sistemele CP/M (16 kB), BASIC (16 kB) şi OPUS (16 kB), care mai apoi erau ataşate la portul de expansiune al calculatorului, pentru a evita încărcarea sistemului de operare de pe dischetă.

Pe placa dublu-strat cu circuite imprimate se mai află conectate şi alte câteva circuite pentru adaptări de semnale şi realizări de interfeţe.

Panoul cu prize conectoare, versiunea prototipului

Panoul cu prize conectoare din spatele carcasei permite conectarea calculatorului la o sursă de alimentare, precum şi legătura cu perifericele şi celelalte sisteme.

Cinci prize (cele pentru monitor color, monitor alb/negru, RS 232, auxiliar, casetofon) sunt pentru cabluri coaxiale, iar restul (pentru joystick, extensie şi sursa de alimentare) utilizează conectori speciali.

Butonul RESET, aflat tot pe acest panou, permite reiniţializarea sistemului fără a fi pierdut conţinutul memoriei volatile.

Modelele serie de CoBra au panoul din spate schimbat. Astfel acestea au o priză pentru sursa de alimentare, un buton de RESET, prize cu pini pentru unitatea de disc flexibil şi extensie, două prize pentru joystick, două pentru cablu coaxial (casetofon, şi auxiliar) şi încă două speciale pentru monitor şi conexiunea serială[1]

Tastatura

Cele 53+6 de taste (54+4 în cazul versiunii serie) ale calculatorului au fiecare până la 5 funcţii, pentru a putea menţine compatibilitatea cu sistemele Sinclair Spectrum. Celor 6 (respectiv 4) taste suplimentare li se poate atribui, prin program, orice funcţie dorită.

Funcţionarea în BASIC

Tastatura prototipului CoBra

Pentru a selecta o funcţie a unei taste, este necesar ca interpretorul BASIC să intre într-unul din cele 5 moduri ale cursorului:

Selectând unul dintre aceste moduri, cursorul de pe ecran va clipi în video invers, sub forma  K ,  L ,  C ,  E  sau  G , astfel încât în orice moment se poate şti modul de scriere.

Modelul produs în serie uşurează selecţia modului de scriere deoarece prezintă patru taste pentru selectarea modurilor K, C, E şi G în stânga tastaturii.

La apăsarea tastei Symbol Shift simultan cu altă taste, efectul produs depinde de modul curent de lucru:

De asemenea, la apăsarea tastei Symbol Shift simultan cu altă taste, interpretorul va lua în considerare:

Pentru cei care doresc, CoBra oferă posibilitatea ca la apăsarea fiecărei taste să fie produs un sunet. Pentru aceasta, trebuie executată instrucţiunea  POKE 23609, n   unde n poate lua o valoare între 1 şi 255 ce corespunde lungimii sunetului emis la apăsare.

Funcţionarea în CP/M

Utilizarea tastaturii în CP/M este simplă. Fiecare comandă este introdusă literal, după care se apasă <CR>.

Monitorul video

Imagine obţinută pe monitorul MON 002, generată de CoBra
Exemplu de definire a unui caracter

Ca monitoare video pot fi utilizate televizoarele alb/negru, televizoare color, monitoare color MON 001 sau MON 002. Utilizarea cablului coaxial permite o definiţie mai bună a imaginii.

Calculatorul poate afişa o imagine de 256 × 192 pixeli. Un caracter este definit pe un careu de 8 × 8 pixeli, astfel încât în modul text (sau alfa-numeric), se pot scrie 24 de rânduri a câte 32 de caractere.

În memoria video, fiecărui pixel de pe ecran îi este asociat un bit. Acesta are valoarea 1 dacă el corespunde conturului unui caracter („ink”) sau 0 dacă este vorba despre fond („paper”)

În cazul în care se utilizează monitoare color, se pot folosi pentru afişare 16 culori. Acestea sunt de fapt opt normale (negru, albastru, verde, bleu, roşu, violet, maro, gri deschis), cu variantele lor luminoase (gri închis, albastru deschis, bleu deschis, roşu deschis, violet deschis, galben, alb). În modul text, caracterul poate avea oricare dintre cele 16 culori, în timp ce fondul său este limitat doar la nuanţele normale. De asemenea, caracterele pot fi afişate cu efect de clipire.

Cu ajutorul programării, pot fi realizate şi alte caractere (atribuite tastelor A - V). Acestea trebuie definite într-o matrice de 0 şi 1, cu dimensiunea de 8 × 8 pixeli.

Casetofonul

Casetofon tipic pentru CoBra

Din cauza memoriei mici, dar şi pentru organizarea judicioasă a aplicaţiilor şi a documentelor, CoBra oferă posibilitatea salvării datelor pe casetă. În acest scop poate fi utilizat un casetofon obişnuit, mono sau stereo, care se conectează la calculator printr-un cablu special. Pentru a salva un program, se porneşte casetofonul în modul "înregistrare", şi se execută comanda specifică la calculator („SAVE” în cazul modului BASIC). În momentul salvării, pe marginea ecranului se petrec următoarele evenimente:

Explicaţia acestor evenimente se regăseşte fizic pe banda casetei, unde programul a fost salvat în două blocuri precedate fiecare de semnalul de sincronizare (reprezentat de dungile roş-albastre). În primul bloc sunt salvate numele programului, precum şi alte informaţii referitoare la program. Acesta din urmă este salvat în cel de-al doilea bloc.

Sistemul BASIC oferă posibilitatea verificării programului înscris pe casetă. Astfel, prin comanda „VERIFY”. Pe ecran apare aceeaşi succesiune de evenimente, iar mesajul final indică starea înregistrării: „OK” sau „R TAPE LOADING ERROR”. În ultimul caz se impune o nouă salvare.

Încărcarea programelor se face printr-o comandă specifică sistemului de operare („LOAD” în BASIC), pe bandă fiind căutat programul al cărui nume corespunde cu cel solicitat de utilizator.

Joystick-ul

Joystickul este utilizat în diverse programe de grafică sau în jocuri. Acesta se conectează printr-un cablu special la priza respectivă din spatele calculatorului. Versiunea de serie a calculatorului oferă două astfel de prize, pentru jocurile în doi.

Imprimanta

CoBra: ecran color tipărit în 8 nuanţe

Pentru tipărirea informaţiilor, la calculatorul CoBra se poate ataşa o imprimantă matricială prin conectorul serial RS 232. Cea mai bună soluţie este folosirea imprimantei CDC 9335, însă pentru pretenţii mai scăzute pot fi utilizate şi modele precum CENTRONICS sau D-180.

Ecranul (grafic) poate fi tipărit (alb-negru) folosind instrucţiunea COPY SCREEN. Se poate opta pentru o scară a copiei de 1/1, 2/1 sau 3/1. În ultimul caz, există posibilitatea de a transpune culorile în 8 nuanţe de gri.

În ceea ce priveşte textul, acesta poate fi tipărit la aceleaşi proporţii, folosind instrucţiunile LIST sau LPRINT atât în BASIC cât şi în CP/M.

Unitatea de disc flexibil

Unitate dublă de disc flexibil pentru încărcarea sistemului CP/M

Unitatea de disc (unele modele au chiar şi 15 kg!) se conectează în priza cu inscripţia „EXTENSIE” din spatele calculatorului. O a doua unitate se poate conecta în spatele primeia.

Pentru a putea încărca sistemul CP/M, CoBra are nevoie de o unitate de disc flexibil şi un disc de 5¼" care să conţină programul. Dischetele cu CP/M sunt protejate la copiere. În momentul în care la pornirea calculatorului se optează pentru CP/M, după citirea de pe disc pe ecran va apărea mesajul COBRA DOS 2.4 - 48K. Totuşi, lucrând cu acest sistem de operare pe dischetă nu se poate opera decât în limita a 250 kB, indiferent de formatul ei.

Pe lângă această utilizare, lucrul cu unitatea de disc flexibil mai serveşte şi la stocarea ori încărcarea diverselor date de pe dischete. Rata de comunicare între unitate şi calculator este de 250 Kbiţi/s. Pentru lucrul cu dischetele există diferite comenzi: „LOAD” şi „SAVE” pentru scrierea sau încărcarea în memorie, „OPEN” şi „CLOSE” pentru deschiderea sau închiderea unui fişier, „ERASE” pentru ştergere etc.

Configuraţii de lucru

Poster promoţional pentru calculatorul CoBra

Calculatorul CoBra poate fi configurat în funcţie de necesităţi. Resursele hardware sunt bine stabilite în fiecate caz, însă configuraţiile software pot fi extinse după dorinţa utilizatorului. De nelipsit sunt sursa de alimentare, precum şi monitorul sau ecranul TV.

Configuraţia pentru jocuri şi divertisment:

Configuraţia pentru educaţie şi învăţământ:

Configuraţia de calculator personal-profesional:

Configuraţia pentru comanda de procese:

Probleme

Singurele probleme ale primelor exemplare erau legate de sursa de alimentare (uneori se întâmpla ca tensiunea să fluctueze prea mult) şi cipurile de memorie 4116 (RU3) care aveau nevoie de trei tensiuni diferite. Secvenţa de pornire a sursei de alimentare nu se desfăşura întotdeauna corect, astfel că cipurile 4116 se ardeau. Drept urmare, aceste cipuri au fost înlocuite cu unele tip 4156 şi în cele din urmă 4164.

Anecdotică

Un calculator CoBra asamblat artizanal

Fiabilitatea şi performanţele acestui calculator au suscitat interesul şi peste hotare. Astfel, fiind prezentat la o expoziţie în U.R.S.S. (1988), deşi fusese fixat cu şuruburi de postament, a doua zi a fost găsit de către delegaţia română cu placa de bază furată. Din fericire, a existat alta de rezervă:

Colaboraţi la Wikicitat „Am fost avertizaţi de Securitate împotriva spionajului industrial şi că este posibil să se încerce ceva. Noi, ca sa fim siguri că nu vor fi probleme, i-am fixat carcasa cu şuruburi de masă în pavilionul expoziţional şi l-am sigilat. A doua zi dimineaţa, înainte de inaugurarea expoziţiei, calculatorul nu mai funcţiona. În acel moment am văzut că fusese desfăcut, placa de bază a fost scoasă, iar integratele cu „inteligenţă” au fost, la rândul lor, scoase. Au copiat şi soft-ul (EPROM-ul). Bineînţeles că am reuşit să-l repunem imediat în funcţiune...”
Adrian Maxim, interviu în Transilvania Expres

O altă întâmplare legată de acest calculator greu de obţinut de către cetăţeanul de rând este cea a exemplarelor „pirat” realizate de studenţii bucureşteni din Regie. Aceştia făceau rost de plăci de bază şi componente din fabrica I.C.E. Felix şi le asamblau în carcase de HC 85 sau în unele artizanale. O anecdotă povesteşte că aceste exemplare au depăşit numărul celor „oficiale”.

O sarcină grea a fost cea a instruirii directorilor de uzine sau a ospătarilor ONT Carpaţi pentru utilizarea calculatoarelor CoBra:

Colaboraţi la Wikicitat „De multe ori făceam naveta între Institutul de Tehnică de Calcul şi judeţeana de partid, ca să prezentăm calculatorul, când veneau nomenclaturiştii de la PCR. De asemenea, deplasările pentru instalarea computerelor durau mai mult de 75% din timpul de producţie; stăteam câte o săptămână - două numai ca să le explicăm cum funcţionează. Cea mai mare problemă a fost crearea unui soft pentru rezervarea camerelor, pe grade de prioritate pentru recepţioner, şef de recepţie, şef de unitate, director ONT şi minister. Şefii din turism s-au certat două luni ca să stabilească ce limite de camere au la fiecare nivel. Oricum, cursul a durat 6 luni, iar examinarea şi promovarea cursului, un an, dar nici după acest termen nu au obţinut diplomă toţi angajaţii ONT.”
Adrian Maxim, interviu în Transilvania Expres

Bibliografie

Legături externe